de L

astazi este ziua mea preferata, ziua internationala a tolerantei.

o sa sune cinic la modu’ grav, dar crec e o anomalie crunta faptul ca in societatea noastra exista toleranta. stiu, aici apar niste clisee plictisitoare despre cat de rele sunt discriminarea si rasismul. mie insa mi-e foarte clar ca sa fii tolerant presupune ori sa ai o existenta total paralela, extra paradoxala si stupida, fata de lumea in care traim, ori sa n-ai parte de: vecini care la zece seara au repetitii la acordeon, indivizi care asculta pe strada o melodie de-a lui michael jackson in varianta lautareasca la difuzorul telefonului, pusti de 13 ani care se imping in tine si spun „stai, ba, ca ma impingi in fata asta”/ „fata, fata, lu’ baeatu’ ii place de tine”, vindecatoare de impotenta care te hartuiesc constant pana la intrarea in mec-ul de la obor, cersetori ciungiti, cucoane care-ti intra in fata la coada/ se uita urat la tine ca sa le cedezi locul in tramvai, pe motiv ca tu ai mai mult timp de trait si clar o sa ti-l petreci stand la coada/ pe un scaun dintr-un tramvai.

morala e ca nu, niciun scaun de tramvai nu trebuie cedat, atata timp cat e cerut cu nesimtire crasa/ marlanie/ tupeu.

Reclame