Ma intorc in cei ce vor fi

de L

Miros superficial de zambile, ghiocei subtilizati, vanduti la suprapret, martisoare care pentru unii si-au pierdut de mult orice urma de simbol, toate elementele specifice primaverii, aparute prematur, cand nici macar calendaristic nu s-a instalat primavara, toate nu fac decat sa impovareze intrarea in metrou. Incerc sa ma teleportez, incerc, si chiar lucrez la o masinarie revolutionara, strict in acest scop. Nu vreau niciun titlu de „Copilul geniu al secolului 21”, iar egoul meu nu e chiar atat de pronuntat incat sa-si doreasca o strada care sa-mi poarte numele. Nu vreu decat sa ajung la metrou, fara sa strige cineva dupa mine: „Fata, hai la ghiocei”, „Zambile (de) la doi lei avem!” s.a.

 

Reclame